Calculator de ajustaje ISO 286
Introduceți dimensiunea nominală, alegeți ajustajul — abaterile limită, dimensiunile limită și tipul ajustajului, conform ISO 286-1.
Calculator
Calculați un ajustaj
Toate valorile provin din tabelele ISO 286-1 și se recalculează pentru dimensiunea dumneavoastră nominală de îndată ce schimbați ceva.
Peste 0 până la 3150 mm inclusiv
Alezaj
Abatere fundamentală · Treaptă de toleranță
Arbore
Abatere fundamentală · Treaptă de toleranță
În sistemul alezaj unitar alezajul rămâne pe H, iar arborele aduce ajustajul; în sistemul arbore unitar este invers. Dacă mutați ambele litere, perechea este raportată ca mixtă.
Un clic setează ambele clase; dimensiunea nominală rămâne neschimbată.
Ajustaj cu joc
Ajustaj intermediar
Ajustaj cu strângere
Notare pentru desen
⌀25 H7/g6
25 H7
25,021
25,000
25 g6
24,993
24,980
| Abatere superioară | Abatere inferioară | Dimensiune maximă | Dimensiune minimă | Toleranță | |
|---|---|---|---|---|---|
| Alezaj H7 | +21 µm | 0 µm | 25,021 mm | 25,000 mm | 21 µm |
| Arbore g6 | −7 µm | −20 µm | 24,993 mm | 24,980 mm | 13 µm |
Tipul ajustajului
Ajustaj cu joc
Joc 7 – 41 µm
H7/g6 la 25 mm lasă întotdeauna joc: între 7 µm și 41 µm, în funcție de unde se așază cele două piese în câmpurile lor.
Coloană de ghidare în bucșa ei — ghidată, dar fără să se blocheze.
Câmpurile sunt desenate puternic mărite ca să rămână lizibile; cifrele de lângă ele sunt valorile reale din ISO 286-1.
Ce sunt dimensiunile limită și ajustajele?
Nicio piesă nu se execută la dimensiunea nominală. Se execută într-un interval: o dimensiune maximă și una minimă între care trebuie să cadă dimensiunea efectivă. Lățimea acestui interval este toleranța, iar poziția lui față de dimensiunea nominală este câmpul de toleranță.
Un ajustaj apare când se întâlnesc două astfel de câmpuri — al unui alezaj și al unui arbore. Dacă piesele se asamblează, cu ce forță și dacă rămân apoi mobile nu ține de cele două dimensiuni nominale, ci de felul în care se suprapun câmpurile.
De aceea pe desen apare un ajustaj, nu de două ori aceeași cotă: notarea descrie relația dintre două piese, nu piesele în sine.
Ce acoperă ISO 286?
ISO 286 este sistemul internațional de dimensiuni limită și ajustaje pentru dimensiuni liniare. Partea 1 stabilește baza: treptele de toleranță fundamentale IT01 până la IT18 și cele 28 de abateri fundamentale, a până la zc pentru arbori și A până la ZC pentru alezaje. Partea a doua conține tabelele de valori derivate din ele.
Domeniul acoperă dimensiuni nominale peste 0 până la 3150 mm inclusiv. În acest domeniu, fiecare combinație dintre o literă și un număr de treaptă este o clasă de toleranță, iar fiecare clasă are exact două numere la o dimensiune nominală dată: abaterea limită superioară și cea inferioară.
SR EN ISO 286 este preluarea românească a aceluiași standard, cu valori identice. Vechile STAS-uri pentru ajustaje au fost înlocuite de el.
Ce înseamnă ES, EI, es și ei?
Sunt cele patru abateri limită: distanța dintre dimensiunea nominală și fiecare dintre cele două dimensiuni limită, exprimată în micrometri și cu semn.
Majusculele sunt alezajul, minusculele arborele; ES și es sunt abaterile superioare, EI și ei cele inferioare. Astfel dimensiunea maximă este întotdeauna dimensiunea nominală plus abaterea superioară, iar cea minimă dimensiunea nominală plus abaterea inferioară — inclusiv atunci când abaterea este negativă și adunarea micșorează piesa.
Distanța dintre abaterea superioară și cea inferioară este treapta de toleranță fundamentală IT, care depinde doar de dimensiunea nominală și de numărul treptei. Litera mută întregul câmp, fără să îi schimbe lățimea.
Cum se citește un ajustaj de pe desen
Notarea spune tot despre pereche fără să dea nicio cifră — dimensiunea nominală, ambele abateri fundamentale și ambele trepte de toleranță încap în cinci semne.
⌀25 — Dimensiunea nominală la care se raportează ambele piese.
H — Abaterea fundamentală a alezajului: poziția câmpului său față de linia zero. H înseamnă abatere inferioară zero.
7 — Treapta de toleranță a alezajului, adică lățimea câmpului. Aceasta depinde de dimensiunea nominală, nu de literă.
g — Abaterea fundamentală a arborelui, aici în întregime sub linia zero, motiv pentru care rămâne mereu joc.
6 — Treapta de toleranță a arborelui: cu o treaptă mai fină decât alezajul, ca la majoritatea perechilor standardizate.
Alezaj unitar și arbore unitar
Ambele sisteme produc aceleași ajustaje. Ele decid doar care dintre cele două piese rămâne pe dimensiunea nominală: în sistemul alezaj unitar alezajul este mereu H, abaterea lui inferioară este zero, iar arborele aduce jocul sau strângerea. În sistemul arbore unitar este exact invers.
Ambele desene arată aceeași pereche: la aceeași dimensiune nominală, H7/g6 și G7/h6 dau exact același joc.
De ce alezajul unitar este varianta obișnuită?
Pentru că alezajul este dimensiunea scumpă. El se obține cu o sculă care își aduce propria dimensiune — alezor, broșă, rolă de netezire — și fiecare dimensiune suplimentară de alezaj înseamnă încă o sculă și încă un calibru.
Un arbore, în schimb, se strunjește sau se rectifică și poate fi dus la orice dimensiune, fără o sculă dedicată. Deci, dacă una dintre cele două piese trebuie să varieze, este mai ieftin să varieze arborele.
Sistemul arbore unitar rămâne totuși justificat când arborele este deja finit: bare trase și rectificate, inele interioare de rulment, știfturi standardizate. Atunci h este fix, iar alezajul preia ajustajul.
Treptele de toleranță și rolul lor
Numărul treptei decide cât de lat este câmpul, niciodată unde se află. Lățimea reală crește cu dimensiunea nominală, motiv pentru care IT7 pe un alezaj de 6 mm înseamnă cu totul altceva decât IT7 pe unul de 600 mm.
| Trepte | Nivel de precizie | Aplicație tipică |
|---|---|---|
| IT01 – IT4 | Calibre și etaloane | Cale plan-paralele, calibre-tampon, mijloace de măsurare — nu o clasă de pus pe desenul unei piese. |
| IT5 – IT6 | Cele mai fine ajustaje | Locașuri de rulment, coloane de ghidare, știfturi, centrări puternic solicitate. |
| IT7 – IT8 | Ajustaje obișnuite | Alezaje în plăci, locașuri de bucșe, alezaje de aruncător — zona în care se află majoritatea desenelor de matrițe. |
| IT9 – IT11 | Construcție generală de mașini | Cote strunjite și frezate fără rol de ajustaj, degajări, găuri de trecere. |
| IT12 – IT14 | Cote brute și piese deformate | Piese forjate, turnate și din tablă, înainte de finisare. |
| IT15 – IT18 | Cote grosiere | Debitări, piese tăiate termic, lungimi brute. |
Joc, intermediar sau strângere — care este diferența?
La un ajustaj cu joc, câmpul arborelui stă în întregime sub cel al alezajului. Chiar și în cazul cel mai defavorabil rămâne joc: piesele se asamblează întotdeauna și rămân mobile.
La un ajustaj cu strângere, câmpul arborelui stă în întregime deasupra celui al alezajului. Piesele se pot asambla doar cu forță sau printr-o diferență de temperatură, iar apoi transmit moment prin frecare.
La un ajustaj intermediar, cele două câmpuri se suprapun. Aceeași notare de pe desen poate da atunci un joc mic sau o strângere mică, după cum se așază piesele efectiv executate în câmpurile lor. Tocmai acesta este scopul: ajustajele intermediare centrează precis și se pot totuși demonta.
Ce ajustaj pentru ce rol?
Întrebarea dinaintea ajustajului este mereu: piesa trebuie să se miște, să se centreze sau să țină?
Să se miște — H7/g6 pentru piese ghidate care nu au voie să se blocheze, tipic o coloană de ghidare în bucșa ei. H8/f7 pentru arbori unși, în rotație continuă. H9/d9 și H11/c11 când căldura, murdăria sau o prelucrare grosieră au nevoie de spațiu.
Să se centreze — H7/k6 pentru știfturi și centrări care supraviețuiesc demontării. H7/n6 când îmbinarea trebuie să stea mai strâns și se desface rar.
Să țină — H7/p6 pentru o bucșă presată în placa ei și lăsată acolo. H7/s6 pentru îmbinări permanente, cum este bucșa aruncătorului în alezajul ei. Cu cât strângerea este mai mare, cu atât cresc și forța de presare, și tensiunea din peretele alezajului.
Ce nu spune tabelul
Ajustajul calculat este valabil pentru starea în care au fost măsurate ambele piese: temperatura camerei, curate, debavurate, neîncărcate. Un ajustaj cu strângere care ține pe hârtie se poate slăbi la temperatura de lucru, dacă cele două materiale se dilată diferit.
La fel, tabelul nu spune nimic despre formă și poziție. O dimensiune aflată între limitele ei poate fi ovală, conică sau descentrată; un ajustaj presupune că circularitatea, cilindricitatea și rugozitatea îi corespund. La ajustajele presate rugozitatea contează direct: vârfurile de rugozitate se aplatizează la asamblare și o parte din strângerea calculată se pierde odată cu ele.
Și, în fine, o treaptă de toleranță este o cerință, nu o promisiune. Ce ține efectiv un proces de fabricație aparține ofertei și planului de control.
Calculatoare disponibile
Citim desenul înainte să vorbim despre preț. Aceste calculatoare sunt aceeași limbă, la vedere.
Convertor de duritate
Vickers, Brinell, Rockwell C, B și A, Knoop și rezistența la tracțiune aproximativă, conform ASTM E140, cu limitele declarate.
Deschideți calculatorul
Convertor de rugozitate Ra – Rz – N
Ra, Rz, Rq și clasele N unele în altele, în micrometri și microinci — cu finisajele de matriță SPI și VDI 3400 așezate pe aceeași scară.
Deschideți calculatorul
Calculator de toleranțe generale ISO 2768
Ce toleranță se aplică unei dimensiuni fără indicație proprie — lungimi, muchii, unghiuri, formă și poziție, în toate cele șapte clase.
Deschideți calculatorul
Aceste calculatoare reproduc valorile publicate ale standardului pe care îl numesc și servesc drept orientare în timp ce desenul se scrie. Ele nu spun ce toleranțe respectă efectiv un partener de producție — acest lucru apare în ofertă și în planul de control, nu într-o tabelă.